miercuri, 30 decembrie 2009

Un 2010 Colorat !

Un an nou... asta ne astepta. De fapt e doar o simpla conventie... pe care o traim o data la 12 luni. Tragem linie toti, calculam, impartim, dam de o parte lucrurile rele , ne bucuram de lucrurile bune si la final ne facem planuri pentru anul viitor.

E doar o anliza... de fapt, cred ca ar fi mai bine sa pastram lucrurile frumoase din trecut sa construim pe ele, sa invatam din cele rele si cel mai important e sa privim inainte.

Da, de fapt, cel mai important e sa privesti ininte, colorat, zambitor, si plin de incredere.

Important este sa contorizezi momentele in care ti-ai pierdut respiratia, nu momentele in care ai respirat. Important e sa stii oamenii care te-au facut sa te simti TU si momentele care ti-au colorat viata.

Voi scrie cele 12 rezolutii colorate pentru final de an (una speciala pentru PORTOCALIU)

Un an 2010 plin de culori si zambete :) !

sâmbătă, 26 decembrie 2009

Ho Ho Ho

Craciun, eu si un pahar de vin!

Nu e un Craciun ideal dar este Craciunul meu! O cornita de brad, o garsoniera noua, o chitara noua... un film bun!

Ho ho ho!

duminică, 20 decembrie 2009

Emigrare

De cateva zile ma bate un gand sa emigrez de pe blogger pe wordpress.
E simplu... cont la word press... new blog... si gata..nu?
Da, dar cand vine vorba de nume... aici e atunci... adica sunt `nspemii pe bloguri pe lumea asta .. care mai de care mai expresive, cu nume scurte, simpatice, atargatoare sau reprezentative... eh si eu... al cui sunt

Asa ca stau stramb si ma gandesc drept la un nume fain... adica asa, sa sune cumva.. cumva... simplu simpatic si ...EU... Am eu imaginatie dar cand e vorba de blog parca fuge .... nimic nu imi place.. sau ce imi place e luat (All the best women are married, all the handsome man are gay)

Asa ca mai stau inca pe Blogspot si cujet.... la nemurirea numelui de blog pe wordpress... oare cum sa fie?

Acum, voi , putinii mei cititori, doamnelor, domnilor, prieteni...daca ma mut o sa ma vizitati? O sa imi mai cititi aberatiile... nu de alta dar cica pe word press aberatiile ies mai bine.... "Zice unii mai destepti "

Si acum sa va spun cum ma simt....

Înger?
Înger...
Nu, nu e bine!
Va să zică, de la început!
Înger?
Nu, nu e bine înger!
Va să zică, adică nu culoare
nu auz, nu miros, nu.
Nu, nu sânt bune!
Înger?
Nu, nu e bine înger!
Să luăm trei nume frumoase
Trei nume frumoase şi atât.
Va să zică trei.
Bineînţeles Voichiţa
După Voichiţa ce merge?
Înger?
Nu, nu e bine înger.
Raluca merge după Voichiţa.
Va să zică mai întâi Voichiţa
după Voichiţa, Raluca,
şi după aceea înger.
Înger?
Nu, nu e bine înger.
Altceva, alt nume!
Doamne, ce merge după Voichiţa şi Raluca?
A, Andra,
B, Beatrice,
C, of Doamne,
Nu, nu, nu merge!
Ba da, am găsit!
Chira.
Şi dacă am găsit Voichiţa, Raluca, Chira
după aceea, bineînţeles înger.
Nu, nu merge înger!
Nu se loveşte.
Altceva, altceva, altceva, altceva...
De fapt nici să te naşti nu e ceva nou
şi nici să mori nu e ceva nou.
Nu, nu e bine.
A scris-o înainte Serghei Esenin...
Altceva, altceva, altceva...
Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată.
Nu, nu, nu e bine!
E exclamarea lui Mihai Enimescu.
Nu, nu...
A fi sau a nu fi
aceasta-i întrebarea
Bineînţeles că aceasta-i întrebarea!
Absolut bineînţeles că aceasta e întrebarea.
Mă şi mir că a mai fost pusă.
Cred că am găsit ceva, însă.
Tristeţea mea aude nenăscuţii câini
pe nenăscuţii oameni cum îi latră.
Nu, nu e bun.
E vechi, e vechi...
Deci, înger...
Nu, nu e bun înger!
Deci înger?
Nu, nu, nu e bun.
Deci înger?
Nu.
Deci înger?

IN CAUTAREA TONULUI de NICHITA STANESCU


Unde-i Hrusca!?

Eh, unde-i Hrusca?! Am stat si m-am intrebat cateva mintue. Pentru ca nu exista Craciun fara Hrusca, am pornit si eu cu catel si purcel la concertul marelui rapsod,.... aaaahh nu sa vad concertul ci sa filmez....

Cum era in intarziere, ca asa e in televiziune, am spus soferului : "La sala Palatului!" Pe gheata, cu viteza melcului, am ajuns la cu doar 10 minute peste ora 19. Intru in sala in graba, se monteaza trepiedul, rog operatorul sa ia cadre cu lumea in sala.. toate bune si frumoase..... nu incepuse.

Ma uit catre scena... cam plina, multe microfoane, tobe de orchestra simfonica,multe scaune pe scena...Imi zic " S-o fi moderninzat Hrusca.. canta cu orchestra simfonica" Ma pregateam chiar sa iua vox-uri " Ati venit sa ascultati colinde traditionale?" Adica tot ce trebuie .

Cand vad scris mic pe o mapa: "Concert vienz de Craciun!"

STOOOOOOOOOP

Deci, unde-i Hrusca?
Telefoane, agitatie, graba... Unde-i Hrusca? Hrusca al nostru concerta la Sala Polivalenta, acolo unde in urma cu 3 zile colindase si cei de la BUG Mafia.

Am ajuns la concert... am facut cunostina cu Lerul...si am plecat multumit.

Spread the Ler!

joi, 17 decembrie 2009

lazyDays

Lazy days...
zile lenevicioase cand secundele se scurg pe langa tine si te gadila pe piele. Totul e inghetzat si linisitit iar tu te misti in reluare. Ochii tai descompun imginile in ROSU, VERDE si ALBASTRU.
Zile lenese in care stai coctat in varful patului fara o idee rela despre tine. Ai vrea sa stai acolo suspendat in timp si spatiu. Nu ai putere sa faci nimic, nici macar sa deschizi ochii. Nu ai chef nici sa mananci , nici sa bei, nici sa mergi, nici macar sa te vezi.
Zile inghetzate in care fulgii zboara pe langa tine iar tu esti un om de zapada. Zile inghetzate in care un vin fiert te mai poate pune pe picioare...cu un strop de scortisoara.

Lazy days... in care iti e lene sa te misit...iti e lene sa deschizi ochii, iti e lene sa dormi.. iti e lene sa iti fie lene.

Nu e o stare depresiva...doar Lenevicioasa

http://www.youtube.com/watch?v=9md6fzuu4Es

sâmbătă, 12 decembrie 2009

Ce zi e astazi ?( aberatie de iarna)

Ce zi este azi?
Este ziua in care cineva ninge pentru mine.
Ce zi este azi?
Este ziua in care fac un drum spre Ikea.
Ce zi este azi?
...In care imi pot aminti mai multe decat pot duce
Ce zi este azi?
...in care ea imi zambeste de departe
Ce zi este azi?
Ziua in care m-am trezit la 07:07 (singur)
Ce zi este azi?
Ziua in care afara ninge si eu ascult muzica cubaneza
Ce zi este azi?
Ziua in care, spre seara, imi voi redecora casa
Ce zi este astazi?
...in care am pus 5 acorduri pe chitara si am crezut ca mi-a iesit o melodie
Ce zi e astazi?
...La tine ce zi e?
Ce zi e astazi?
...a noastra
Ce zi e astazi?
Stii ce pana la umra poate fi ce zi vreau eu...
Ce zi e astazi?
Ziua mea :)
Ce zi este astazi?
Portocalie cu pistrui de fulgi de nea

Totusi, Ce zi e azi?
....

joi, 10 decembrie 2009

La URMA urmei

UrmA...Urma...uRMA...URma...URMA

...indiferent de cum ai scrie URMA este mai mult decat o formatie. Urma , pentru mine e o stare de spirit, o stare de liniste. Versurile se lovesc perfect, acordurile danseaza iar mesajul este al tau... uneori trist, unoeri mobilizator, unoeri vesel dar, niciodata absent.

Urma asculti fara sa vrei, fara sa iti dai semna ca ceva iti spune... chase your golden fish, sunt cuvinte de care ai nevoie sa le auzi ... breathe with arms wide open on more time, sunt amintiri frumoasa carora inca le mai simti gustul ... I miss the colors in my dreams, sunt intrebari pe care nu ti le-ai pus... why cannot waste my days in your smile?

... muzica lor e atat de invaluitoare... atat de mesmerizanta*.
E ca un dorg placut numit Urma. E ca ca o stare in care nu te poti opri sa iti misti corpul.

Urma e are o culoare portocalie , castanie toamna, pistruiata vara, rece iarna, verde primavara si visatore vara.

Am reusit printre prieteni sa le aduc pe buze gustul aceste muzici. Unii s-au indragostit iremediabil, altii o asculta in masina, altii cand sunt tristi, altii cand vor sa viseze, altii la concerte, altii o au in telefon, altii au spus altora despre ea si altii o au de la mine.

As putea spune ce imi place, flautul, saxofonul, versurile, chitara, mesajul... sau pur si simplu URMA.

Aseara am fost sa ii vad live in Silver Churh cu Rodi&Co si m-am simtit ca intre prieteni. E o formatie sincera care stie sa iti iti vorbeasca pentru minte, inima, cap si picioare. Pur si simplu nu poti sta pe loc, nu poti sa nu canti , nu poti sa nu visezi...

Muzica lor e ca un gand bun spus de cienva drag, ca un sfat venit de la un bunic, ca sun sarut al omuletzului pe care il iubesti, , ca imbratisarea unui parinte, ca mana aintinsa de prieteni, ca fluturii pe care ii simti in stomac ... asta e la URMA urmei ... URMA

PS: You can still buy me with a coffe !

* me favorite word :)

marți, 8 decembrie 2009

Monolog despre timp si prietenul lui

- Timpul, ce cuvant dureros pentru doi ochi ce se nu se vad. Acest cavaler intr-o continua lupta cu corpul nostru, cu mintea. Singurul mare dusamn al timpului este sufletul. Da, sufletul, si o spun incet sa nu ma auda cumva ceasul de perete, pentru ca m-ar trada. Sufletul are acel stiletto subtire poate sa invinga firele de nisip ce se scurg. Frumuseata sufetului este ca poate ramne mereu tanar sau indragostit de aceeasi ochi, indiferent cate secunde trec. Dar, pentru ca intodeauana trebuie sa fie un "dar", timpul are un prieten bun...Momentul. Eh [privind in jos] cu momentul e greu sa te bati. Oricate arme ai avea, oricate serenade ai canta, oricate osti ai cere regelui. Momentul , domnul meu, momentul este implacabil. De ce? Presupun ca m intrebi de ce? Cum un cavaler, un razboinic de talia mea se caieste in fata Momentului.[pauza de gandire] Da, Domnul meu, momentul nu lupta cu armele lui, ele este parsiv, lupta cu sabia celuilalt. Pentru ca vezi tu, mon senior, ce paradox... timpul este acelasi pentru toti dar momentul este diferit.Iar armele momentului sunt ochii celuilalt, si cu as putea lupta cu ochii celui drag, cu as putea sa le pun pe stele sa se lupte cu cerul, pe pasari cu vazduhul, pe vat cu frunzele pe care le mangaie, pe pesti cu apa. Iar momentul este ca o moneda cu doua fete, omentul este cel ce te aduce impreuna si tot el te injungie pe la spate.

[pauza][ se indeparteaza abatut spre spatele scenei]

-Dar ce cavaler as fi, daca as abandona lupta. Ce sabie as mai tine in mana daca nu as visa sa lupt, ce dragoni ar mai exista daca nu vor mai fi printi sa ii oamore pentru iubitele lor. Voi lupta [ se intoarce cu fata la scena; puna mana pe sabie] Voi lupta pentru moment, pentru ca acel moment merita sa te ranesti adanc stiletto numit dragoste ce il poarta EA lipit de inima!

[pleaca hotarat spre drepata scenei]

joi, 3 decembrie 2009

27...29

Nici 27... nici chiar 29. Undeva pe la mijloc sunt acum, conform buletinului.
Dar eu ma simt bine in pielea mea de copil de 17 ani.

Imi place sa visez imi place sa mananc inghetzata, sa ma joc, sa beau ceai cu socrtisoara, sa cant la chitara, sa vorbesc cu prietenii, sa fac haz de necaz.

Ma incapatanez sa fiu un copil in lumea asta de oameni ursuzi. Ma incapatanez sa ma joc ptintre masini, sa inalt zmee printre avioane. Ma infig adanc cu picioarele in pamant si stiu si stau drept cu capul in nori.

Nu regret nimic din ceea ce mi s-a intamplat... imi plac oamenii care imi sunt in viata, imi plac prietenii, oamenii speciali ce mi-au schimbat viata, imi place cine sunt pana acum.

Am omuletzi speciali in viata mea pe care i-am cunoscut, ii cunosc, si ii voi pastra mereu in inima mea... stiu ei cine :) multumesc pentru zilele in care am zburat, pentru zile in care am fost copil, pentru zilele portocalii.

Eu voi fi meru verde, nebun, plin de idei, indragostit, copil.. asta sunt eu!

Nu am sa ma schimb nici la 70 de ani.... daca ma placi asta sunt .. ASA!

marți, 24 noiembrie 2009

You know ...I feel for U




And tell me, did Venus blow your mind
Was it everything you wanted to find
And did you miss me while you were looking for yourself out there

ok... am revenit

... de fapt nu am fost plecat niciodata.... chiar imi citeam blogul cu regularitate... si ma gandeam de ce nu se mai scrie nimic? Ar trebui oare sa ma dezabonez de la tipul asta? Sa il sterg oare din bookmarks? Sa ii uit adresa? Sa nu mai trec pe la el pe blog o vreme indelungata, ca si asa nu scrie nimic?
Nu am gasit solutia... asa ca am revenit...mi-am revenit...si-a revenit

Ok.Got a new place to crush!

Da, este poate titlul unui nou film, unei noi piese a trupei tale preferate sau poate noul tau vis? noul meu vis nu e mare, e chiar mic privit t in ansamblu... dar imi incap toate culorile in el, imi incap toate visele si mai este loc de mult mai multe.
Mai e loc de portocaliu, de muzica, de dans, de prieteni, de chitara, de un film bun, de plictiseala, de romantism, de un vin bun, de lene, de nopti nedormite, de verde... de mine.
Ahhh... deocamdata nu e cine stie ce... dar are potential cel putin in capul meu...vreau si aia vreau si aia, trebuie si aia... vreau si EU. Am 700 de idei... care dintre care mai colorate...pentru ca am nevoie de culoare acum.

Va fi un loc plin de mine...intelegeti ce vreti, imaginati-va.. cum ma cunoasteti.

Si totul incepe de ziua mea.. pe 1... primesc ...camera mea de vise...tu vei face parte din ea

vineri, 20 noiembrie 2009

When your feeling weak



When your feeling weak/ And your pain walks down on one way street ... just look above

You always be blessed with LOVE

miercuri, 18 noiembrie 2009

Topica de frizer

Life begeins today with a new haircut OR New life begins today, with a haircut.

Este daor o diferenta de ordine a cuvintelor... si totusi cat de mult insemna. Topica schimba complet sensul vietii. Important este cuvantul "New" care indiferent unde l-ai aseza insemana acelasi lucru: Nou.

Asa ca o noua viata incepe cu o tunsoare... asta e cel mai sigur... si totul incepe astazi.E ca si cum ai lasa de o parte vechiul si ai incepe din nou... sa iti creasca parul si el inevitabil creste mereu la fel mereu in sus si mereu mai puternic. Va creste drept? NU, al meu nu va creste drept nicodata... pentru ca sunt cret, dar va creste in felul in care trebuie sa creasca. Va creste simpatic, complicat, haios, plin de idei, si greu de stapanit... va creste optimist.

Astazi, va incepe sa creasca el, diferit, mai greu la inceput... mai dificil la carlionti...dar va creste.
Nimic nu sta pe loc... fie ca vrem sau nu vrem, timpul se scurge catre varful parului..important e ca parul sa iti creasca mai repede decat trece timpul.

Da, un capitol s-a inchis... insa sunt pagini albe in dreapta...

sâmbătă, 14 noiembrie 2009

ce imi place toamna

in cazul in care nu sti
Toamana imi place sa merg printre frunzele cazute si sa le inalt cu picioarele
Toamna imi plac la nebunie strugurii
Toamna imi plac castanele... e ceva in textura lor ce imi aminteste de pielea ta
Toamna imi place mustul
Toamna imi plac culorile pastelate ce se scurg din vara in portocaliu
Toamna imi plac ploile marunte si (doar) cele calde ( ma simt ca in Londra)
Toamna imi plac smochinele coapte
Taomna imi place vantul care te ia pe sus si te impinge de la spate

vineri, 13 noiembrie 2009

Soul things

Cand faci lucruri pentru suflet... nu obosesti. Atunci cand spirtul tau este multumit de el corpul nu oboseste. Oboseala e probabil o rutina a sufletului.
Lucrurile care le faci pentru inima si pentru tine iti dau energia de care ai nevoie. Chiar daca alergi pe strazi de nebun, chiar daca mergi kilometrii in sir, chiar daca nu cunosti pe nimeni... atata timp cat sufetul este fericit...nu simti oboseala.

Imi place la nebunie sa cunosc oameni noi, sa vad lucrui noi, sa simt arhitectura necunoascuta.
Imi place sa hoinaresc fara directie, sa ma pierd pe strazi pietruite, sa vad oameni diferiti.

Inima nu simte oboseala atunci cand se este multumita ...

Yes, indeed the best tiramisu... and lips of wine

luni, 9 noiembrie 2009

...

http://www.youtube.com/watch?v=7eYg1ec-QJw

Pieces & pieces... I falling down...

Great Pretender

Da, sunt The Great Pretender, nici mai mult, nici mai putin. Sunt toate acele versuri care curg.
Pretind, caut, vreau ... fara a da... atat de mult cat trebuie.
Vreau intodeauna ce nu mai pot avea. Caut atunci cadn nu mai pot gasi. Pretind ceea ce nu se mai poate.
Cred in lucruri extraordinare, asemnena Micului Print in planeta lui, sunt un romantic, visator.. idealist.Cred in oameni, in destine, dar nu cred in timp... cred ca timpul e facut pentru a fi incalcat... e impus pentru a trece dincolo de el... e drept pentru a fi curbat.
Nu cred in destinul implacbil... cred in lucruri menite sa se intample si lucruri pe care le faci sa se intample... sunt lucruri care iti stau in putere. Cred in puterea aomnilor de asi schimba destinul, cred in puterea mea, a ta, a noastra de a pasi dincolo de timp.
Dragostea nu are timp... nu poate fi declinata ... dragostea ESTE

Da, imi port inaima ca o coroana.... asta sunt EU

Asculta... http://www.youtube.com/watch?v=1LyoQS0EvcE

miercuri, 4 noiembrie 2009

I proudly present ...

A pice of my work...

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/874346/Andi-Vasluianu-dupa-20-de-ani/

Nu este chiar asa cum mi-am dorit... dar pot spune ca sunt multumit

Un scurt reportaj despre Andi Vasluianu si cum i-a schimbat viata revolutia de acum 20 de ani.

luni, 2 noiembrie 2009

AZI nu mai pot curge

Ar trebui sa scriu... poate. Cuvinte nu imi curg... sunt blocate undeva intre creier si maini.
Cauza o stiu... oare tu o stii? Sunt nedormit, obosit, nelalaocul meu. Nu am dormit...am inchis doar ochii sa pot gandi in intuneric.
Ma simt lipsit de putere. Dar nu puterea este lucru care ma mentine in viata. Laceva ma face sa fiu optimist... sa zambesc.
Nu pot lupta...cu tine pentru ca stiu ca nu pot castiga niciodata.
Atat... restul nu mai pot curge...

joi, 29 octombrie 2009

Stare de toamna

liniste. tomana. chitara... toamna in doi


FreeMind - toamna in 2
Asculta mai multe audio Muzica

e ceva ce mi-a venit pur si simplu pe degete... e un exercitiu... o stare

duminică, 25 octombrie 2009

Oameni extraordinari

Foto: Lavinia Vidrean

In acest weekend se pot numara 365 de zile de la un team-building alaturi de fostii mei colegi de la RomanticaTV. Cum Romantica s-a inchis feicare am porit-o pe alte drumuri diferite si separte. Cu unii am mai pastrat legatura cu altii din diferite conjuncturi mai putin.

Astazi pot spune ca imi dau sema ca nimic nu este intimplator.
Acum un an era sa pierd trenul spre Poiana si in timp ce strigam dupa primul taxi din calea mea... care evident era ocupat ... acesta s-a oprit si in el era o Irina, o colega a mea ce intarziase si ea. Care puteu fi sansele.... Daca nu era ea.. nu ajungeam in Poiana.


Au fost 3 zile minunate in care am intalnit oameni exceptionali. Intamplarea ne-a adus fata in fata, intamplarea a desenat momentul perfect si locul perfect. Ne-am zambit, am dansat, ne-am distrat, am jucat biliard, ne-am imbatat, am mancat inghetata, am facut fotografii Brasovului, ne-am distrat in piata sfatului, am mancat clatite, am baut vin fiert, am fugit de caini...de acolo au inceput povesti, vise, destine

De acolo au inceput povesti ce nu se vor uita nicodata.. pentru ca nimic nu e intamplator.

Astazi, in acest weekend am avut parte de cele mai ciudate evenimente... colegi despre care nu mai stiam nimic... din greseala mi-au dat un SMS ce trebuia trimsi catre altcineva, din intamplare m-am intalnit in parcare cu o alta fosta colega, din inamplare am vorbit pe mess cu un coleg despre care nu mai auzisem nimic. Am aflat despre aproape toti colegi ce mai fac pe unde mai sunt si unde mai lucreaza.


Acolo am cunoscut omuletzi extraordinari, omuletzi de poveste...
..deci nimic nu e intamplator!

sâmbătă, 24 octombrie 2009

this song is in my heart



72beats*60mins*24hrs*365.25days=37,869,120 heart beats... dar anii nu se masoara in cate batai de inima si rasuflari ci in momentele cand ti se taie rasuflare.



Multumesc ca ai aparut sa imi iei rasuflarea de nenumarate ori!

joi, 22 octombrie 2009

Concert Directia 5

Ma declar fan Directia 5.




Am multe piese care imi plac.
Am fost la concertul Panoramic.
Mai avem multe de invatat pana sa facem un concert ca afara, dar a fost un plus au avut public pe scena.

miercuri, 21 octombrie 2009

Photo of the day 21102009

Color : sunny
Music: Video kill the Radio Star/ ELO -mr.Blue sky
Taste: Orange

Little wierd with the big hair... need a hair cut!

Been there...Robbie



Am fost sa il vad pe Robbie Williams in concrt! Nu, nu am ajuns inca la Londra ci doar la cinema! A fost transmis de la BBC lansarea albumului sau "Reality kill the video Star"

Moment publcitar
"Gratiei transimisiei HD am putut vedea live cariile lui Robbie si sfarcurile iubitei lui... doar tehnologia Hd poate sa iti ofere asemena momente."

A fost superb.. emotionat, chiar daca a foat in cinematograf si publicul statea fara vlaga pe scaun. Nu stiau cum sa reactioneze, film sau concert :)

Pentrumeine cel mai emotionat a fost momentul Angels!

marți, 20 octombrie 2009

...A photo 4 day

Ma gandeam sa fac un experiment.. deocamdata... lucrez la partea tehnica! As vrea ca in fiecare zi sa pun pe blog cate o fotografie cu mine....

Si sa scriu cateva randuri.... My mood "that" day...
Mi-ar placea sa rememorezi anumite stari....:)

miercuri, 14 octombrie 2009

Nimic nu este intamplator...

... daca cine se indoia vreodata de chestia asta ii spun sa se mai uite inca o data in jur.
Cred ca nimic din ceea ce ni se intampla nu este fara un scop. Nico intalnire nu este fara ca cineva sa aiba nevoie de cineva, fara ca ceva sa se intample acolo la orice nivel, fara ca lucrurile sa se schimbe din acele moment.
Viata pe care o traim e plina de semne. E plina de cifre, litere, oameni si fiecare are cate o insemnatate.
Cred ca toate lucurile ce ni se intampla asa trebuiau sa se intample. Cred ca noi prin dorintele noastre, prin asteptarile noastre am creeat sa se intample ce se intamplat.
(oare are sens ce scriu ?... oare nu sunt greu de urmarit ?)

Am multe exemple in viata mea din care am invatat si inteles ca nimic nu este intamplator. Nici chiar TU!

Dar o sa va povestesc cea mai recenta intamplare imi deomnstreaza inca o data ca am dreptate.
Ieri mi-am pierdut vremea privind Show-ul Politic de raspurnare a guvernului chiar de la ela de acasa .. din Parlament. Ca orice jurnalist am ajuns acolo cu geanta, catel, purcel, trei telefoane, agenda, portofel. In nebunia iscata de tot ce sa intamplat pe acolo mia cazut o carte de vizita din portofel ( nu a mea ci a unei persoane cu care mai colaborez).
Dupa ce totul s-a terminat ma intorc la locul meu incercand sa imi strang catrafusele... si gasesc intamplator cartea de vizita pe jos... si zambesc cand vad firma ( fara nici un sens deocamdata)
Spre seara... o prietena ma anunta ca a vorbit cu cineva si sa trimit un Cv catre un domn manager al unei agentii.
Acum sa va spun sincer... am ramas socat.. din cate carti de vizita aveam in protofele tocmai cea a acelei agentii sa fi picat pe jos si eu sa o gasesc... ei bine DA. Asa va spun ca agentia si cartea de vizita au acelasi nume...
Concluzia o trageti voi singuri!

Cineva are un plan cu noi...! Sa nu uiti asta... nimic nu e intamplator!


marți, 13 octombrie 2009

Marti 13

Azi sunt vesel. Am un motiv pe care il tin adanc in suflet.

Azi am fost in parlament am fost acolo cand a picat guvernul "Boc the second". A fost e experienta inedita ma simtea ca in Caragiale.
Oamenii se certau de la tribuna. Vorbeau cu inversunare depre cifre, impliniri, realizari, promisiuni. Altii vorbeau cu inversunare depre dezamagiri, minciuni, demagaogii. Un spectacol demn de orice teatru de comedie.

M-a distrat Pambuccian... un domn votat de minoritati, imbract in hanorac, ce a a urcat la tribuna sa vorbeasca... Sincer ma crezut ca este un instalator ce a vrut sa anunte ca merge apa la toaleta de serviciu.

Momentul in care se discuta "tehnic" despre vot era din nou parca o comedia burleasca. 2 sau 4 chestori... asta este intrebarea? e conform regulamentului .. oare ce zice la catastif? si daca la catastif, zice un domn mai dolofan, ... scrie ca ca nu e vorba de chestori ci de secretari... vezi aici sta ...problema.

Apoi caderea guvernului... zvonuri numaratoare.. declaratii belicoase... atmosfera de razboi.

Si totul printre cabluri , reporteri, televiziuni, radiouri, wireless-uri... cand cade guvernul... sa cada spectaculos din mai multe unghiuri.

Nimic nu se compara cu o zi de 13 in parlament... Ploua boc cu boc... ploua cu guverne!

Un show politic vazut prin ochi monden.... cu scuze daca nu sunt la insemnatatea momentului istoric :)

duminică, 11 octombrie 2009

marți, 6 octombrie 2009

Povestea ta

Era o zi de toamna. Vantul batea cu putere cat sa mangaie toate frunzele copacilor din parc. De bucurie unele dintre ele se prindeu in jocul lui si dansau pe cer.

Liviu se opri, se uita in jur. Pe jos castanele portocali dezbracate de costumele lor cu tinte se intindeau ca un covor.

Toate bancile erau ocupate, fie de mamici ce isi lasau copii sa alerge, fei de indragostit ce probabil chiuleau din orele de pe ceas.

Singura banca pe care ar fi putu sa stea era langa un batran. Imbract bine, costum, plarie si in gura o pipa. Mai arunca o privire pe alei si se hotara sa se aseze langa acest domn.

„ Se poate!?” spuse Liviu usor, cu gura aproape inchisa. „Desigur tinere” spuse o voce blanda „asta daca nu te deranjeaza fumul si fumurile unui om batran”

„Tinere” ce cuvant, isi zise Liviu in cap... „da, am doar 27 de ani”. Pentru unii sunt tanar, pentru altii domn, doar pentru mine copil.

Trecu 10 minute si Liviu privea in gol natura. Venise pentru a admira hainele de toamna ale copacilor. Era ziua lui libera.

„Auzi tinere” spuse din nou vocea ” tie iti plac povestile ?!”. „Desigur” raspunse Liviu mecanic.

„Hai,Hai, nu raspunde ca la scoala”

„Recunosc, nu am mai auzit una de ceva vreme” zise el zambind catre fumul alb ce iesea din pipa batranului.

„ Iti spun ceva tinere” isi lua pipa in mana „ povestile nu se asculta. Se traiesc. Uite, eu scriu povesti despre oameni, dar nu imi place niciodata sa le termin.”

„ De ce?” intreba Liviu mirat.

„Buna intrebare” zambi batranul, ” nu imi place sa le termin pentru ca atunci cand pui punct personajul tau moare. Indiferent daca e fericit, trist, parasit sau iubit. Vezi, de aceea eu scriu povesti fara sfarsit ”

Liviu mirat se aropie mai mult de el. „Ati publicat ceva pana acum?”

„Vezi tu, esti prea ... tanar sa intelegi. Nu imi place sa le public. Eu scriu pe pagini albe, nelipite care pot fi purtate de vant si vantul poarta povestea mai departe. Eu scriu despre oameni iar povestile lor nu au niciodata punct. Vezi tu, ingrata meserie mai are si punctul. De aceea iubiti isi scriu fara punct, batranii uita sa-l puna, iar noi celilati care inca maistim sa visam scrie cu trei puncte...”

„Domnule, dar dumneavoastra sunteti scriitor? Va ocupati cu asta?”

Batranul zambi, privi bland catre Liviu si mai trase un fum din pipa lui. Rotocole albe i se joca pe fata si prin barba.

„Nu, nu sunt chiar un scriitor, cum ai crede tu. Poate ca nu sunt scriitor ca nu pot pune punct. Eu mai degraba culeg o poveste si o duc mai departe. Apuc din aer o poveste si o scriu, dar final intodeaun las o pagina goala. Goala, alba, nescrisa...”

„De ce?” intreba Liviu putin intrigat.

„ De ce?- Buna intrebare! De ce, pentru ca vreau sa dau celor care citesc posibilitatea de a-si trai singuri propria poveste. Cand ai o pagina goala in fata iti spune mai multe decat ar fi putut sa iti spuna povestitorul. E povestea ta... si o continui sa traiesti asa cum vrei tu”

Batranul pronunta apasat feicare silaba si fiecare cuvant. Statea picior peste picior cu costumul lui gri si pantofii lacuiti. Sorbea fiecare fum din pipa si scotea nori albi de puf. Fata ii era brazdata de povesti, de amintiri de oameni. Liviu il privea atent, studia fiecare mic detaliu.

„ Uite, tinere...” zise batranul dupa o scurta pauza, „maine am sa iti aduc povestea ta. Sa treci negresit pe aici, ma gasesti pe aceeasi banca”

Peste pomi trecura 24 de ore. Soarele se juca de data asta printre frunzele caramzii. Pe aceasi banca statea cu capul in norii de fum batranul.

Liviu se trezise mai devreme tocami pentru a ajunge in parca inainte de serviciu.

„ Am ajuns”, spuse Liviu zambind si usor stresat.

Batranul zambii, ”Esti curios de povestea ta...? Asa si trebuie sa fi. Iat-o„ si ii intinse lui un teanc de coli...



Era o zi de toamna. Vantul batea cu putere cat sa mangaie toate frunzele copacilor din parc. De bucurie unele dintre ele se prindeu in jocul lui si dansau pe cer.

Liviu se opri, se uita in jur. Pe jos castanele portocali dezbracate de costumele lor cu tinte se intindeau ca un covor.

Toate bancile erau ocupate, fie de mamici ce isi lasau copii sa alerge, fei de indragostit ce probabil chiuleau din orele de pe ceas.

Singura banca pe care ar fi putu sa stea era langa un batran. Imbract bine, costum, plarie si in gura o pipa. Mai arunca o privire pe alei si se hotara sa se aseze langa acest domn.

„ Se poate!?” spuse Liviu usor, cu gura aproape inchisa. „Desigur tinere” spuse o voce blanda „asta daca nu te deranjeaza fumul si fumurile unui om batran”

„Tinere” ce cuvant, isi zise Liviu in cap... „da, am doar 27 de ani”. Pentru unii sunt tanar, pentru altii domn, doar pentru mine copil.

Trecu 10 minute si Liviu privea in gol natura. Venise pentru a admira hainele de toamna ale copacilor. Era ziua lui libera.

„Auzi tinere” spuse din nou vocea ” tie iti plac povestile ?!”. „Desigur” raspunse Liviu mecanic.

„Hai,Hai, nu raspunde ca la scoala”

„Recunosc, nu am mai auzit una de ceva vreme” zise el zambind catre fumul alb ce iesea din pipa batranului.

„ Iti spun ceva tinere” isi lua pipa in mana „ povestile nu se asculta. Se traiesc. Uite, eu scriu povesti despre oameni, dar nu imi place niciodata sa le termin.”

„ De ce?” intreba Liviu mirat.

„Buna intrebare” zambi batranul, ” nu imi place sa le termin pentru ca atunci cand pui punct personajul tau moare. Indiferent daca e fericit, trist, parasit sau iubit. Vezi, de aceea eu scriu povesti fara sfarsit ”

Liviu mirat se aropie mai mult de el. „Ati publicat ceva pana acum?”

„Vezi tu, esti prea ... tanar sa intelegi. Nu imi place sa le public. Eu scriu pe pagini albe, nelipite care pot fi purtate de vant si vantul poarta povestea mai departe. Eu scriu despre oameni iar povestile lor nu au niciodata punct. Vezi tu, ingrata meserie mai are si punctul. De aceea iubiti isi scriu fara punct, batranii uita sa-l puna, iar noi celilati care inca maistim sa visam scrie cu trei puncte...”

„Domnule, dar dumneavoastra sunteti scriitor? Va ocupati cu asta?”

Batranul zambi, privi bland catre Liviu si mai trase un fum din pipa lui. Rotocole albe i se joca pe fata si prin barba.

„Nu, nu sunt chiar un scriitor, cum ai crede tu. Poate ca nu sunt scriitor ca nu pot pune punct. Eu mai degraba culeg o poveste si o duc mai departe. Apuc din aer o poveste si o scriu, dar final intodeaun las o pagina goala. Goala, alba, nescrisa...”

„De ce?” intreba Liviu putin intrigat.

„ De ce?- Buna intrebare! De ce, pentru ca vreau sa dau celor care citesc posibilitatea de a-si trai singuri propria poveste. Cand ai o pagina goala in fata iti spune mai multe decat ar fi putut sa iti spuna povestitorul. E povestea ta... si o continui sa traiesti asa cum vrei tu”

Batranul pronunta apasat feicare silaba si fiecare cuvant. Statea picior peste picior cu costumul lui gri si pantofii lacuiti. Sorbea fiecare fum din pipa si scotea nori albi de puf. Fata ii era brazdata de povesti, de amintiri de oameni. Liviu il privea atent, studia fiecare mic detaliu.

„ Uite, tinere...” zise batranul dupa o scurta pauza, „maine am sa iti aduc povestea ta. Sa treci negresit pe aici, ma gasesti pe aceeasi banca”

Peste pomi trecura 24 de ore. Soarele se juca de data asta printre frunzele caramzii. Pe aceasi banca statea cu capul in norii de fum batranul.

Liviu se trezise mai devreme tocami pentru a ajunge in parca inainte de serviciu.

„ Am ajuns”, spuse Liviu zambind si usor stresat.

Batranul zambii, ”Esti curios de povestea ta...? Asa si trebuie sa fi. Iat-o„ si ii intinse lui un teanc de coli...










Batranul ii zise zambind ”.... umple tu restul de pagini cu visele tale si ai grija sa iti traiesti propria poveste...

duminică, 4 octombrie 2009

Azi.

04; verde; omuletz; vin fiert; flori de cires; vise; cuba; tricoul rosu ; raffaello ;portocaliu; aparat foto;dans; chitara; 7; poezie; zambet; ochi verzi; samba; pistrui; ceai cu socrtisoara; inghetata; barcuta de hartie; wonderful tonight; love; fluturi ....
tu si eu

sâmbătă, 3 octombrie 2009

Little dream of...



Azi e o zi ploioasa. O zi in care picuri te lovesc lin pe fata. Totul e gri, e negru si alb. Un fotograf ar spune ca e perfect pt o fotografie alb-negru. La prima vedere totul e trist... la prima vedere doar.
Atunci cand inchizi ochii si ai undeva cu rezerva de culoare.. poti face ca totul sa para frumos.. chiar si cea mai ploiasa si gri zi...

Asa ca inchide ochii... apasa Play... si viseaza a little dream of ME...

LU

miercuri, 30 septembrie 2009

Stele

Sunt multe stele pe cer. Cate o stea pentru fiecare. O setea pentru mine, o stea pentru noi, o stea pentru ei, o stea a ta. Fiecare stea are povestea ei, la fel ca si noi cei care le privim.
Stelele ne privesc pe noi la fel. Cred ca fiecare stea are omul ei, fiecare dou stele si-au ales intr-o seara un om sau poate si-au oferit cate un omuletz un celeilalte.

Stelele sunt locul in care poti fugi cand iti este greu. Micul Print avea planeta lui, o mica stea, doar a lui.
Si eu am o stea... nu stiu daca e toata a mea.. adar pot spune ca am. Asa ca de fiecare data cand imi este greu inchid ochi si ma vad acolo... departe de tot cu steau mea.

Nimeni nu poate sa mi-o ia.Este mica dar stralucitaore. Cea mai stralucitaore dintre colegele ei... alte doua care stau aproape de ea.

... am primit-o... si sunt foarte mandru si fericit ca mi-a fot data... de fapt e a noastra :)

marți, 29 septembrie 2009

La mare, la volei

Uichend la mare. Uichend pe nisip.. la cupa presei ( va rog sa nu radeti) ( tu cel de al patru-lea cititor, am zis sa te abti ) la volei pe plaja!

Asa ca am plecat spre mare cu strategia facuta... 4-4-2.Era un uichend gratuit plin de miscare pe malul marii. De fapt nu vazusem nicodata marea in zi de toamna. Asa ca am plecat sa cuceresc marele trofeu.

Ajuns pe plaja am dat piept cu echipele adverse. Desigur, pentru cine nu ma stie, eu am facut atmosfera alturi de colegul de la B1tv, Alex Conovoaru. Asa ca am jucat exemplar si am castigat doar un meci. In rest cred ca am cele mai bune fotografii de la acest eveniment.. am stiut cum sa pozez.. in momentele bune. Am fot un fel de Ilie Nastase. Jucam si intretineam atmosfera si asa racita de vatul dinspre mare.

Nu am castigat, daca asta va intrebati, dar m-am bucurat pentru echia B1tv... au fost mai buni, au dat totul pe teren, au facut bine ca sa nu fie rau.

Spre seara obositi si murdari de atata nisip. am ieist cu echipele la un Bowling.. unde am terminat cu un exemplar scor de 207... deci pe primul loc. Apoi (pentru toti copii din public) m-am jucat la jocurile electronice.

Ziua a doua pe litoral... plimbare pentru aerosoli si fotografii, apoi plimbare prin Portul tomis, dat mana cu ovidiu, cerut banii pe care ele mi-i datora de la chiria cand a fost exialt.
Desigur plecare a fost cu oprire la crama Murfatlar. unde de spune ca tov Ceausescu a mancat un chefal foarte bun.
Povestea e poveste dar cand ajugi acolo te trezesti cu un chelner care spune... "Don`le nu avem meniu iti spune baiatu` ce a mai ramas.. si mata te decizi."
Si culmea in ditamia potgorie, cat vezi cu ochii, de la Murfatlar nu aveau must... asa ca m-am imbatat cu ceva vin de casa.... doar un pic pentru voie buna.
Ca daca chefal nu e.... nimic nu e!

La intoarcere plin de voie buna... m-am delectat cu soarele portocaliu de la apus care imi zambea...(numai mine intr-un anumit fel)... drept pentru care pluteam in alta lume...

Promit ca ma intorc cu fotografii.. de festival.... pardon de competitie!

miercuri, 23 septembrie 2009

EU

Eu sunt mai mult verde decat verdele si sunt mai mult portocaliu decat un soare in amurg.
Deci, nu sunt deci nicio culoare :)
Sunt cu capul in nori, sunt visator, imi plac detaliile si sa ma pierd in ele.
Ascult muzica.. .de fapt nu o ascult.... o traiesc intens. Fiecare nota, fiecare sincopa, fiecare bemol diez si cvinta imi curg prin vene. Cant, cant cu voce tare chair daca nu am voce... dar cant pentru mine.
Imi plac detaliile, mici, mari, ascunse, expuse....cred ca sunt lucrurile care dau substanta vietii.

Imi place sa am idei si am idei zilnic... de unele ma entuziasmez, pe unele nu le duc la cap, pe altele le construiesc in cel mai mic detaliu.

Imi plac oameni. Da, imi plac oameni portocalii cu simtul umorului, veseli, visatori, care privesc lumea in detalii.

Visez cu ochii deschisi, cu ochii inchisi, in culori, cu miros, cu gust... cu oameni dragi.

Sunt copil sunt un copil caruia ii place sa se joace.

Si pana la urma sunt un Copil, Visator, Vesel, Multicolor.. asta sunt eu!

marți, 15 septembrie 2009

Detalii

O simpla diferneta pe care am observat-o intre oamenii creativi si cei practici, intre artisti si ingineri, intre umanisit si realisit :

Realisti iti reproseaza : Te pierzi in detalii !

Cand, pentru cei artisit si creativi: Detaliile fac diferenta!

Pentru mine detaliile fac diferenta.. si ador sa mi se reporseze: te pierzi in detalii! :)

Nu stiu daca intereseaza pe cineva aberatia mea... o trec la "Posteucisme"

luni, 14 septembrie 2009

Cateva ganduri...

Stii, viata uneori pare gri cand te inconjori de oameni care uita sa viseze. Viata unoeri pare fara muzica cand cunosti oameni care nu au ureche muzicala. Viata uenori nu are ritm cand nu ai cu cine sa dansezi... si asta conteaza

Cand totul in jurul tau e fara culoare e greu sa iti gasesti culorile. Un zambet totusi te face sa uit de tot. Te-ai intrebat de ce Smileface e galben?

In ultima saptamna am avut o saptamana grea... plina de oameni obtuzi ( vorba Antinelei), oameni care au uitat sa zambeasca , sa se ditreze, sa se bucure de viata. Unii oameni sunt prea inchistati in muncile lor, in joburile lor si uita sa se bucure. Naervi, amenintari, tipete!

Incerc sa imi gasesc puterea sa trec peste antipatii, peste vobe dure, peste oameni incrancenati si sa privesc viata in portocaliu...Uneori am puterea, alte ori e un exercitiu prea greu... dar de fiecare data un gand departe ma face sa zambesc.

Un sfat: Pastreaza undeva acolo clipele frumoase.. si cand viata este rea cu tine si incolora, loveste cu un pum plin de portocaliu cu verde si violet... incat sa razi cu toata inima... ca ai avut curajul sa o infrunti.

Da, viata e un film, iar marele regizor, nu face lucruri la intamplare!

marți, 8 septembrie 2009

Some rules of life

1. Da oamenilor mai mult decât se asteapta si fa-o cu bucurie.

2. Casatoreste-te cu un om cu care îti place sa stai de vorba. Pe masura ce vei îmbatrâni, îndemânarea de a face conversatie va fi foarte important.

3. Nu crede tot ce auzi, cheltuie tot ce ai si dormi când vrei.

4. Când spui 'Te iubesc' asa sa fie.

5. Când spui 'Îmi pare rau' priveste omul în ochi.

6. Logodeste-te cu cel putin sase luni înainte de a te însura.

7. Crede în dragoste la prima vedere.

8. Nu râde de visurile cuiva. Oamenii care nu au visuri, nu au prea multe.

9. Iubeste mult si pasional. Poti fi ranit, dar este singurul mod de a trai din plin.

10.În dispute, lupta cinstit. Nu pronunta nume.

11. Nu judeca oamenii după relatiile pe care le au...

12. Vorbeste rar, dar gândeste repede.

13.... Când cineva îti pune o întrebare la care nu cunosti raspunsul, zâmbeste si întreaba: De ce vrei sa stii?'

14. Tine minte ca marea iubire si marile realizari comporta mari riscuri.

15. Spune 'Noroc' când auzi pe cineva stranutând.

16. Când pierzi, nu pierde şi lecţia.

17. Tine minte cei trei 'R': Respecta-te; Respecta pe altii; Responsabilitate pentru toate actiunile tale.

18. Nu lasa ca o mica disputa sa strice o mare prietenie
.

19. Când îti dai seama ca ai facut o greseala, incearca imediat sa o corectezi.

20. Zâmbeste când ridici telefonul. Apelantul va simti asta în vocea ta.

21. Stai o vreme singur.

sâmbătă, 22 august 2009

Semne

Nu sunt paranormal, nu cred ca am puteri nebanuite, nu misc obiecte cu puterea mintii, nu prevad dezastre, dar simt si observ anumite semne.
Cred ca la un anumit nivel sunt conectat cu alte persoane. Simt si vad anumite semne, atunci cand sunt tristi, atunci cand au nevoie, atunci cand se bucura, atunci cand vor ceva.
Imi apara in cale smene, simt mai mult decat trebuie, mai apope decat este, simt lucuri care nu sunt spuse.

Cred ca exista oameni care sunt legati la un nivel energetic. Sunt persoane intre care exista mai mult decat cuvinte.. exista energie.
Ma simt ca intr-un film simbolist in care tot ceea ce se intampla este un element bine pus de regizor sa insemne ceva. Si daca asa trebuie sa fie... asa este

Simt si vad semne...te simt ... suntem legati!

vineri, 21 august 2009

Marele Regizor

Da, totul e la mana Marelului Regizor. Viate e un film sau o scena si nimic nu e intamplator.
Acest weekend plnuiam sa fac o iesire pe munte, mai bine zis in Retezat. Era sfarsitul meu de saptaman liber asa ca totul parea pus la punct.

Plecare vineri seara ore de mers pe munte, foc, chitara, verde, aer proaspat, febra musculara si relaxare.

Totul s-a naruit insa, intr-o jumatate de ora, programul de munca si venirea Madonnei. Am injurat, m-am enervat, apoi am zis this is life.
Asa a vrut marele regizor, el tie de ce m-a tinut in Bucuresti, el stie ce planuri are cu mine.
Acum, daca tot are un rol pentru mine o sa incerc sa-l joc cat mai bine... si ca sa-l fac pe Dumnezeu sa rada... o sa improvizez un pic!

I want to keep the old guy entertain !

luni, 17 august 2009

Daltonist

Astazi, m-am trezit daltonist. Am un sentiment ciudat ma simt lipsit de energie, de vise, de culoare. De fapt , cel mai ciudat e lipsa de culoare. Astazi, mai e si frumoasa zi de luni, inceput de sapamana, si se spune cum iti merge luni, asa merge toata saptamna.

E cel mai ciudat sentiment sa fi lipsit de culoare. Sa vezi totul in tonuri de gri, sa stii ca acolo unde alta data era protocaliu, verde, violet acum e gri. Acum ca nicodata, imi dau seama cat de importanta e culoare in viata mea.
Culoarea ma face sa zambesc, culoare ma face sa visez, culoarea imi da speranta, culoarea imi da muzica zilei.

M-am trezit daltonist, vad alb-negru, dar la ora asta culoriele se schimba..."a tint of orange" ....si acum vad Sepia :)

De unde stiai ca azi aveam nevoie de un strop de culoare?

joi, 13 august 2009

Am...PISTRUI

... de cateva zile am observat ca am... Da, am ...am Pistrui :).. exact... Am pistrui pe unul dintre umerii mei.. mai exact pe cel drept. Cred ca totul se datoreaza soarelui protocaliu care si-a culcat obrazul pe umarul meu.
Da , sunt mici, colorati si multi... stau acolo si imi zambesc.De multe ori imi e greu sa ii vad.. intorc capul sii ii privesc cu coada ochiului... cum sunt asezati pe pielea mea.
Cu siguranta soarele portocaliu e de vina, el mi-a lasat pe umar. Ma rog, cuvantul "vina" e mult prea dur, sa alegem o formulare mai simapatica..."el este cel care mi-a dat sa imi amintesc de el".
Deci, am pistrui , multi, colorati, veseli, unori tristi, dar pe care ii port... cu zambetul pe buze.

joi, 6 august 2009

IF ONLY

Jrnal de bord 06.08

Astazi m-am trezit cand se crapa de ziua. Ceasul imi arata vesel 07:07 iar telefonul imi suna a samba.




Asta este una dintre minunile tehnologiei, asa ca ma putem imagina undeva departe. Astazi se preconiza o zi innorata asa ca mi-am pus pe mine jeansi albastrii si o camasa roz cu gri.

Am plecat prea de dimineata spre munca. Imi era mult prea somn, iar muzica din casti ma purta departe.

Astazi este o zi lunga.A inceput cu o demolare cu strigaturi apoi se va continua cu filmari de nopate, pierdut printre oamnei "Pierduti in Panama" si apoi pierdut printre vedetele din Bontotn.

Nu este un mod placut de a petrece o zi. Dar cand ai lumea ta la care visezi... restul nu conteaza.

Imi este dor de un zambet, de primavara, de flori de cires...

A new day...

The song in my mind... in this morning...


Norah Jones-Ray Charles - Here We Go Again
Asculta mai multe audio Muzica

miercuri, 5 august 2009

Curemur

Cand totul in jurul tau se misca iti dai seama ca traiesti!
Toata lumea panicata.
Intrebarea minutului..."Ai simtit?"
Afirmatie secunde... "Este cutremurrrrrr!"

Si apoi stai. Stai si vezi ca totul se misca.. Iti dai sema ca tu stai drept si totul danseaza in jurul tau. E un pic de adernalina, e o senzatie tare... efemera ce-i drept si ireala. Pentru moment nu iti dai seama ca-i cutremur. Dar de la etajul 7 cu siguranta distanta pan la pamant iti aminteste brusc.


Apoi lumea pe strada.
"Nu am simtit nimic domne... eram la piata. "
"Hai, mai falcau, ne speriam de cutremur "ca calu`" de basina ! "
-Tatae! Ai simtit cutremurul?
-La ce masa ...?
-Cutremurul....!
- Tre` sa vina pe la ora 1, e devreme!

Si asa s-a animat o zi de august. In care mintea mea este deprte ... in Cuba.

Deci, tu cum ti-ai petrecut cutremurul?

duminică, 2 august 2009

Plicitis

Sunt plicitisit, nu am chef de nimic. Mintea imi e departe. Imi este cald. Totul trece pe langa mine fara sa aiba culoare.
Nimic nu ma scoate din letargie.. sau poate da... un pic de protocaliu.
Lumea este parca invaluita in gelatina. Nimic nu imi place, nimic nu ma misca, nimic nu ma face sa tresar.
Ma doare spatele si ma dor ochii.

Nu am chef de nimic.
Ai un remediu?

miercuri, 22 iulie 2009

Parfume

Astazi sunt un parfum! Un parfum albastru-alb-gri la fel ca hainele pe care le port. Sunt un parfum puternic care umbla liber prin aer si care, fara sa-l vezi, te atrage in bratele lui. Sunt invizibil, dar ma simti. Nu ma poti atinge, dar te imbratisez. Nu ma vezi dar ma stii.
Sunt un parfum puternic, cu noante florale, nu sunt dur ,ci mai degraba ademenitor. Sunt acel miros placut pe care il stii, dar nu stii de unde, sunt mirosul verde de iarbe prospat cosita, de bucatarie a bunicii, sunt mirosul sarutului, sunt tot ceea ce simti si nu poti pune mana.
Sunt un parfum fara forma. Sunt in forma ta, sunt forma lucrurilor pe care le iubesti. Sunt acel lucru pe care cand inchizi ochii il simti... sunt un parfum.
Sunt parfumul aripilor de fluture intr-o dimineata de primavara sub petalele florilor de cires.

Inchide ochii... Trage adanc aer in piept.... Ma simti?... Zambeste...

Sunt parfumul TAU!

marți, 21 iulie 2009

Un cuvant

Daca ar exista un singur cuvant care sa spuna totul despre tine. Un singur cuvant care sa te reprezinte , care ar fie el?

Adi Posteuca : Omuletz

Tu?

duminică, 19 iulie 2009

bad news

Nu sunt bun la a da stiri... desi lucrez la stiri de ceva vreme... de fapt, nu sunt bun sa dau stiri proaste. Nu pot sa stric o stare, nu pot sa fiu cel care sterge un zambet. Poate e o dovada de lipsa de caracater, de lasitate sau de sange rece.
Nu pot strica zambetul, nu pot strica fericirea celuilat lovindu-l in fata, nu pot sa strica dragostea celuilalt aducandu-i o veste proasta. Nu imi place sa faca oamenii sa cada de sus.

Intrebarea e cum dai o veste proasta? O spui direct sau astepti momentul potrivit. Eu prefer sa astept momentul potrivit... dar de multe ori momentul nu te asteapta pe tine

sâmbătă, 18 iulie 2009

Am inselat...

Mi-am inselat placerea de a scrie. Am tradat-o de multe ori din plictiseala, din aparenta lipsa de timp, din prostia inutila a zilei. Dar ea nu ma cearta, nu se supara, nu ma uita.. ma pimeste mereu cu aceleasi brate deschise, acelasi zambet pe buze si ma poarta catre locuri nebanuite.
Imi place sa scriu... uneori prost, uneori bine, unori cu inspiratie, alte ori fara inspiratie, uneori manac litere de placerea de a scrie cat mai repede, alte ori cu prea multe litere... dar ii mulutumesc ca nu se supara.

Au fost zile in care nu am scris. Au fost zile la rand in care nu ma scris. Aveam in cap atatea ideii pe care nu le-am pus intre litere, acum imi pare rau.

Multumesc celor care in feicare zi, sau de mai multe ori pe zi, sau cat de cat regulat scriu... despre lume, despre oameni, despre zilele lor, despre culori ... da, ei ma fac sa ma reintorc cu drag la scris...
Da , vreau sa scriu despre ce se intampla in viata mea... perfect complicata.

joi, 9 iulie 2009

HAIR


Astazi, mi-am dat seama ca pot avea parul ciufulit. Este o minune in istoria mea moderna... asa ca va las sa radeti de mine

luni, 22 iunie 2009

Depersonalizarea

Esti intr-un loc... si ai vrea sa fi in alta parte. Esti undeva si simti ca nu esti acolo.Ti s-a intamplat?

Nu te afli in locul in care esti! Esti altundeva undeva departe, corpul tau se misca parca telghidat, iar mintea ta zboara. De fapt unde esti unde se afla corpul sau unde iti e mintea? Simti ca totul in jurul tau se misca in reluare. Si mintea iti e departe.

Depersonalizare, dedublare...asta se intampla! Poate fi real? Cand esti deprsonalizat te vezi de sus. esti in alta parte cu alticineva.. cu alte intrebari si alte raspunsuri.
Esti de doua ori... intr-un loc cu corpul si in alt loc cu mintea... DEPERSONALIZARE!

Nu esti aici, esti acolo, dar tu esti aici... dar esti acolo.... atat

Tu esti undeva?

vineri, 19 iunie 2009

Why so serious ?!

Exact.. De ce suntem prea seriosi? De ce ne enervam din prostii? De ce uitam sa zambim?


Sunt mult mai multe lucruri in jurul nostru care ne indema sa ridicam colturile buzelor. Suntem prea incruntati sa le vedem. Sunt omuletzi care ne ajuta sa trecem peste tot cu un zambet mare. Asa ca "Why so serious ?"

De ce ne enervam pe lucruri care nu sunt ale noastre. Sunt probleme ale altora cu care noi ne incarca. Ne incarcam degeaba, ne enervam, ne creste tensiunea si suntem tristi. De ce ? Uitam sa privim la soare, la natura verde, la flori, la multe lucrurile ce ne inconjoara.
" Why so serious?"

Cand ai facut ultima data ceva pentru tine? Cand ai inaltat un zmeu? Cand ai dansat de nebun/a pe melodia preferata? Cand ai dansat in ploaie fara sa iti fie teama ca te uzi? Cand te-ai oprit doar sa privesti ?

Cel mai important e sa iti dai sema de adevaratele probleme, restul sunt doar praf in vant. Un praf al naibi de coroziv care te macina.... asa ca... Why so serious !?

Life can be beautiful with a smile :) ... in rest everything depends on the way you look at the world.

My world!

luni, 15 iunie 2009

Simplu

Azi sunt verde!...si chiar daca se anunta o zi de luni plicticoasa obosita si fara chef de a trece in marti si apoi in miercuri... pana la final a iesit nesperat de bine.

Am reusit sa "murdaresc" o cvasi-vedeta cu ceva carte, desi sincer nu stiu daca s-a prins ceva de ea. Laurette a acceptat sa faca o excursie la biblioteca CARTURESTI.. pardon libraria. Pentru ea nu este nicio diferenta. Este pasionata de carile... de bucate, iar Alchimitul i-a schimbat radical viata.

O zi funny... completata de un zambet .

duminică, 14 iunie 2009

I got you... my ZMEU!


Da, pentru ca tot v-am batut la cap ( pe cei putni care citesc) ca vreau un zemu.. ieri mi-am cumparat unul. Da. Am intrat in magazin, la raionul pentru copii si mi-am ales un zmeu... va rog nu radeti ... cu personajele din "Cars". Oferta era destul de limitata ... intre Winnie the Pooh , Cars si Barbie... am ales Cars :)

Astazi 14.06 la ora 7:00 pm voi iesii sa inalt zmeul foarte sus... voi iesii sa imi inalt zmeul. Da este un pe cae mi-l doresc si oricat de puieril pare... voi inalta un zmeu. La ora 7:00 zmeul meu va fi sus... in aer, purtat de vant printre nori... ZEMUL MEU VA ZBURA!

In aceasta zi am fost alb... ca un nor cu un personaj portocaliu colorat pe pieptul meu...

sâmbătă, 13 iunie 2009

Un zmeu

Astazi bate vantul puterninc. Este o zi buna pentru a inalta zmee.

Imi place vantul puternic intr-o zi de vara... te poarta sus, iti da senzatia ca zbori, iti impinge corpul sa se desprinda de pamant. E placut sentimentul de a zbura ... in vant.

Astazi e o zi in care as inalta un zmeu... atat de sus incat mi-ar fi greu sa il vad.
Da, vara asta vreau sa inalt un zemeu. Vreau sa simt ca zbor colorat, foarte sus , purtat de vant , liber, fara nicio destinatie... liber

Cineva stie de unde pot cumpara un zmeu?

vineri, 12 iunie 2009

Amintiri din copilarie

Pana sa existe Tetris, Game boy, Nitendo , XBox, Wii... a existat el. Cel putin pentru mine a fost primul joc portabil si electronic pe care l-am avut. Tin si acum minte cat de bucuros am fost cand l-am cumparat din piata " de la rusi".
Am stat ore in sir sa ma joc, am consumat zeci de baterii, chair m-am batut cu frate-miu pentru el.
"Nu zaitz, nu pagadi!" a fost primul joc... de consola.



Pentru cei care inca mai au nostalgia vremurile si a copilariei il puteti juca aici:

http://ziza.ru/2005/03/18/nu-pogodi-na-kompyutere.html

Today 11 iunie

Astazi e liniste.... e linistea dinaintea furtunii ! Da, in Bucuresti se anunta ploaie, picuri multi care vor dansa pe strazi!



Imi plac ploile de vara ... racoarese, cu picuri mari, care iti ating fata si alerga pe chipul tau. Cand eram copil obisnuiam sa alerg prin ploaie de placere. Cu cat inaintam in vrsta observ ca fugim de ploaie. Eu nu o tradez... ma opresc si o astept sa ma mangaie, ma opresc si dansez in ploaie, ma opresc si cant in ploaie.

Astazi ziua mea incepe printr-un targ... Street Delivery... pe Strada Pictor Verona. Loc unde, de azi pana duminica, cultura coboara in strada. Imi place arta urbana asa.. ca asta e pe gustul meu.

Pe noapte plec intrun maraton pe la galeriile de arta. Este Nopate Alba a Galeriilor asa ca va trebui sa ma cufund in arta, sa innot printre artisti si sa admir lumea colorata.

Astazi sunt gri multicolor cu albastru, mov, galben si un pic de roz...

Azi totul e linistit ... dar multicolor

Tu?

joi, 11 iunie 2009

In alta ordine de idei

Azi cu nopate in cap... atunci cadn nici iarba nu creste.. ma-m trezit sa merg la spital. Nu am nimic la cap... desi, sincer, fie vorba intre noi, s-ar putea gasi cate ceva. Da am fost la spital la ORL pentru a incerca a 4 oara sa scap de o sinuzita...
La spitalul militar, acolo unde doar militarii colonii si gradatii se trateaza... :))) eu nici macar nu am facut armata.. dar na acolo am cunostinte.

Faza haioas s-a petrecut in fata cabinetului doctorului. Un domn cu parul alb cu un aer impunator voria neaprat sa intre de urgenta caum ca ar fi.. colonel procuror si avocat la ceva cu arama.. si ca trebuie sa fie neaprat primit.

Cat despre mine.. eu m-am ales cu o reteta si un flirt cu o operatie de deviatie de sept.


Tot azi am hotarat sa imi vand scutrul. Povestea este lunga... dar mi-am dat seam ca nu esti respectat in trafic deloc. Recunosc ca l-am luat dupa ce vazusem in paris cum se circula pe doua roti fara nico problema. Da, dar bucurestiul este Micul Paris. Asa ca am ramas mici si la respectul in trafic.
Ce am strans pana acum...trei intalniri cu doman cu coasa... :))... cateva frigidere pline cu carne, multi nervi si draci.... Exact chiar si cu scuterul. Pnetru ca soferul roman nu priveste si in oglida din dreapta.

Deci, da moncher.. te vand!