marți, 22 iulie 2008

I am sterdam


Amsterdam. Un oras cosntruit pe raul Amstel cu 300 de poduri si 300 de kilometrii de canale. Un oras cu piatra cubica portocalie, cu strazi mici si inguste strabatute de biciclete. Un oras cu strazi concentrice, cu case,inguste si inalte, inghesuite de-a lungul canale, cu case pe canale in vaporase trnsformate in locuinte. Oameni de toate felurile tineri, batrani, americani, europeni, olandezi, negrii se plimba pe strazi intr-un continuu furnicar. Acesta este orasul unde se fumeaza marijuana pe strada, in coffeshop-uri, in piete, peste tot. Este un oras liber, libertin...relaxant.
Oamneii sunt relaxati si iti zambesc. Iti zambesc la hotel, la magazin, la restaurant. Se bucura de viata la barul din coltul strazii unde se aduna dupa munca sau pe peluza unui parc unde manaca linisti pranzul in pauza de masa.

Asterdamul este orasul lui Van Gogh si al lui Rembrandt, este orasul lalelelor si al sabotilor de lemn si bicicletelor. Amsterdam are miros de joint si lumini rosii. Luminile rosii ale carierului Red District lumineaza noapte si atrag turistii. In vitrine blonde, brunete, mulatre, asiatice, travestiti iti deschid usa si te invita dupa perdea. Aici este forfota mare a noptii.
Departe de agitatie, Amsterdamul este si romantic cu plimbari pe canale, cu poduri luminate, cu strazi linistite.Fiecare casa este un muzeu in sine ce te asteapta cu draperiile trase si fara perdele. Olandezii nu au perdele al geamuri, iar noaptea te poti uita linistiti in casele lor.

Amsterdamul este un oras in care uiti de toate grijile. Nimeni nu te judaca de cum esti imbracat, ce faci, si unde faci. Este un oaras plin de biciclete. Pe fiecare strada la fiecare pas intalnesti o bicicleta. Pentru locuitorii orasului mersul pe bicicelta este a doua natura. Masini putine si daca intalnesti cate una mai rasarita iti faci cruce. Pe strazi toutul graviteaza in jurul bicicletelor, masinile dau prioritate bicicletelor, iar ca pieton risit sa fi calcat de una daca nu esti atent. In Amsterdam daca nu mergi pe bicicleta ai fost degeaba.

In Amsterdam singurul inamic este vremea. O vreme schimbatoare, cand ploioasa, cand insorita, cand infrigurata, cand pre calduroasa. Dar indiferent de vreme olandezii se streng la barulete cu muzica buna si cu multi preieteni sau necunoscuti si isi beau linisti berea fie olandeza, fie belgiana. Asa scapa de griji, de incrancenare, de nervi si sunt relaxati... olandezii sunt relaxati (relaxare ce ne lipseste noua romanilor).

Amsterdamul este un oras curat, spalat de doua ori pe zi. Un oras in care gasesti toate tampeniile de la magazine de masti, de costume, sex shopuri, coffe shopuri, magazine de haine.

Amsterdamul este orasul in care esti liber sa faci ce vrei...dar fara sa il deranjezi pe ce de langa tine

Mai multe fotografii: http://www.flickr.com/photos/10020128@N08/sets/72157606257058433/

luni, 7 iulie 2008

Prieten al unui prieten

In ultima luna mi s-au intaplat niste lucruri ciudate. Am realizat ca niste prieteni ai mei, despre care nu banuiam si nu imi imaginau ca au cum sa se cunoasaca .. de fapt se stiu de mult.

Asa ca am reluat un post publicat de mult pe fostul meu blog de pe yahoo 360.

Cred ca e mai adevarat ca niciodata....

Lumea asta este o imensa retea... de persoane pe care le cunosti ...daca nu direct macar indirect. Poti cunoaste pe omul din autobuz, "pe fata de la metrou", pe omul de la Tv... totul este o imensa retea de cunostinte

Ma uitam astazi prin fotografiile unui prieten, cand am realizat ca el cunoste un prieten al unui prieten al unui ( cred ca ma urmariti...?) var de-ai mei.

Asa ca se poate sa te cunosc si pe tine!!!.... printr-un prieten al unui amic al unui prieten al unei prietene al unui prieten al unui amic al unui prieten de-ai mei.. asa ca nu se stie..

Imi dau seama ca poate eu cunosc oameni importanti si nu stiu... poate sunt cunostinta a lui Robbie Williams sau Basescu.... sau mai rau Bin Laden...

Pe mine ma cunoaste cineva?

Nu am dreptate?

joi, 3 iulie 2008

Teorie confirmată

De mult aveam o banuilă că în fiecare produs exista un japonez sau un chinez mic care face treaba pentru tine.
Imi imaginam cum in calculatorul meu (cu piese din China, Japonia si Taiwan) exista niste aomeni mici care imi fac sa imi functioneze PC . Cum alearga ei să imi intre pe net, cum canta fiecare cand ascult o piesa la winamp si cum calculează ei repede ficare mişcare de mouse.

Cum fiecare masină coreeana, chinezească sau japoneza are in ea oamnei care faca să funcţioneze. Cum unul unflă air-bag-ul cum altul schimba pinioanele la viteze si cum altul da din main la ştergatoare.

La cat de multi chinezi sunt nu e de mirare ca au ajuns si la asta. Îmi dau seam cand vor părasii cu totii locurile de muncă sa ne cotropeasca... atunci sa vezi invazia galbenă :)


DEMONSTRATIA TEORIEI:

O alta torie la care înca lucrey să o demonstrez si nu stiu cum... Ce se ascunde in masinile nemţeşti? Bere,carnati, nemţoaice? Dar in cele americane? Dar in cele italieneşti sau cele britanice?

miercuri, 2 iulie 2008

Strip TEASE


La tango conduce barbatul. La vals conduce domnul. La rumba conduce masculul.

Singurul dans la care barbatul nu conduce este STRIP TEASE-ul

marți, 1 iulie 2008

Urban race

Ieri am facut un experiment interesant. Am pus la cale o cursa intre o masina, un biciclist si un calator cu transportul in comun. Traseul pe care l-am ales a fost destul de lung, plecare de la podul Colentina si punct de sosire Stadiounul Ghencea. Itinerariul trecea prin multe intersectii aglomerate: Obor, Mosilor, Universitate, Izvor si masura 18 km. Ora de incepere a concursului a fost 14, iar singura regula era sa trecem si sa semnam la zidul Realitatii din Piata Universitatii

Mihai a fost soferul.Un coleg al meu ce avea experianta in condus fiind 3 ani taximetrist. Rodica a mers cu bicicleta pe care vine zilnic la birou. Iar eu, Adi, am fodst expertul in RATB si Metrorex al echipei.

In redactie toata lumea pariase pe Rodica, eu eram locul 2 la bursa pariurilor, iar pe masina pariase doar un coleg, asa sa fie "gica contra". (Sincer cared ca si voi sa pariati )

Cursa a inceput fiecare cum a putut mai bine, Rodica si-a schimbat pinioanele, Mihai si-a turat masina iar eu... am asteptat in statie... si am asteptat... si am asteptat

Eu am luat 66 dupa care metroul de la Obor la Universitate unde spre umirea mea ... am ajuns ultimul. Rodica si Mihai trecusera deja pe acolo si se semnasera cu 15 minute inainte. De la universitate am luat primul troleu spre cartierul Drumul Taberi gandindu-ma ca recuperez cu 41. Sauna in troleu si pe langa asta se misca si incet... foarte incet, asa ca am descis sa cobor si sa iau un autobouz. 137 m-a dus mai repede pana la 41.
In autobuz am primit incurajari de la oameni :))

Rodica s-a descuracat foarte bine, doar cateva probleme in trafic cu cei care nu respecta biciclistii si cu caldura. Erau 32 de grade si un soare de te topeai. Noroc cu crema Rodicai, cu factor de protectie ridicat si cu bidonul de apa.

Mihai era dezavantajat. Intersesctii aglomerate, nervi, claxoane.

Ne apropiem de final, eu in 41 increzator ca voi fi macar al doilea in cursa surcalsand masina. Alerg, alerg sa fiu cat mai repede la punctul de intalnire si cand stupoate....

Masina si Rodica erau deja acolo...Eu ma facut de la podul Colentina pan la Stadiounul Ghencea 90 de minute, Rodica a parcurs traseul in 70 de minute iar castigatorul nostru a fost Mihai cu masina in 50 de minute.Uimitor nu!?

Mihai a fost fericit, Rodica mai bronzata, iar eu nervos si transpirat!
Asta a fost cursa noastra urbana

FINISH